marți, 13 aprilie 2010

In afara tiparelor umane









Ieri dimineata, incercand sa caut printre buchii electronice, am dat pe unul din programele astea de socializare on-line de o prietena pe care nu am mai vazut-o de un car de vreme. Nu pot sa imi dau seama care au fost motivele in virtutea carora a actionat atunci cand m-a abordat cu urarile primavaratice...
La momentul acela panzele mele erau deja la pamant asa ca nu prea puteam face fata unui discurs prea..amical sa ii spun. Insa blandetea ei trecuse rapid de barierele mele concretizate intr-o demoralizare absoluta...Ma fastaceam adesea in discutiile pe care, de cele mai multe ori daca nu de fiecare data, ea le deschidea.
Preocuparea si insistenta ei neincetata si enervant de rabdatoare si de calda de a ma scoate din prabusirile mele ma dezechilibrau. De ce sa o preocupe atat? Raspunsul mi-a venit imediat: Pur si simplu e altfel, as indrazni sa spun ca ar fi din alta plamada.
Si eu care avem tendinta sa etichetez uneori oamenii in minutele imediate dupa ce ii intalneam, concluzii care depindeau cateodata si de starile mele. Asa se intampla...gasesti cate unul care iti rastoarna cochilia si iti arata ce intuneric e la tine acolo si ce lumina e afara, ce de flori si cat de cald e la soare...
Plecaciune si stima pentru astfel de oameni prea buni pentru lumea in care s-au nascut, prea destupati la minte si la inima pentru circuitele sociale in care ne desfasuram...

3 comentarii: